Hag Pessah Sameah

prezentare speciala: Trei vorbe de intelepciune

Pastele Iudaic: prezentare: Hag Pessah Sameah

Haggada de Pessa’h

Una dintre cele mai respectate sarbatori iudaice, Pessa’h, Pastele, este o sarbatoare de origine biblica, care marcheaza sfarsitul sclaviei evreilor in Egipt, acum peste 3000 de ani, si nasterea natiunii evreiesti.  Este o sarbatoare de opt zile, care include doua  zile speciale de sarbatoare la inceput si doua la sfarsit. In timpul celor opt zile mancam matzah si ne abtinem de la toate produsele facute cu drojdie, pentru a comemora painea nedospita pe care au mancat-o evreii cand au plecat din Egipt, deoarece nu au avut timp sa lase aluatul sa creasca. Toata mancarea dospita din casa trebuie cautata si vanduta sau distrusa inainte de inceperea sarbatorii. In primele doua seri de Paste, se tine un Seder in timpul caruia se repovesteste istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-si obtine libertatea. Aceasta poveste se citeste din Haggadah, o culegere de pasaje din Torah si din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt. In timpul Sederului, se beau patru pahare de vin si se mananca marror, ierburi amare. Cuvantul haggadah inseamna a spune sau a relata. Haggadah este o naratiune vie, asezata in contextul unui dialog intre parinti si copii. Pessa’h, cu Haggadah in centru, spune fiecarui evreu trei lucruri: cine este, de unde a venit si ce reprezinta. Cuvantul “Pessa’h” poate fi despartit in doua cuvinte: Peh (gura) si Sach (a vorbi). Aceasta ne aminteste ca, desi porunca de a ne aminti de Exod se aplica “in fiecare zi din viata noastra” (Deut 16,3), totusi, de Pesaa’h nu este de ajuns sa ne amintim, ci trebuie sa spunem povestea exodului si sa “vorbim” despre ea pe indelete.

De ce aceasta noapte se deosebeste de celelalte nopti? In celelalte nopti nu inmuiem deloc hrana, nici macar o data, si iata ca,
in aceasta noapte, le inmuiem de doua ori!

In celelalte nopti, noi mancam, fie paine dospita, fie paine azima si iata ca,
in aceasta noapte, noi nu mancam decat paine azima!

In celelalte nopti, mancam tot felul de verdeturi si iata ca,
in aceasta noapte, noi mancam doar ierburi  amare!

In celelalte nopti, noi mancam si bem cand  asezati, cand rezemati in coate si                                              iata ca, in aceasta noapte stam toti rezemati!

Dupa ce s-a dezvelit platoul cu azime:

Ce spune  inteleptul? Ce inseamna legile, poruncile pe care ni le-a dat Cel Vesnic? Si tu trebuie sa dai invatatura despre poruncile de Pessa’h, repetand ca, dupa mielul pascal nu trebuie sa luam niciun desert.

Cel necredincios ce spune? Ce reprezinta acest cult pentru  voi? Pentru voi, poporul lui Isarel, asadar, nu  pentru el; excluzandu-se din comunitate, el neaga principiul esential al religiei. La randul lui, necredinciosul isi roade dintii, auzind cum i se spune: “ S-a intamplat acest lucru pentru ca Domnul sa faca pentru mine minuni, in timpul iesirii mele din Egipt. Pentru mine, poporul evreu, nu pentru el, cel necredincios, pentru ca, daca el ar fi fost acolo in acel timp, cu singuranta nu ar fi fost eliberat”.

Omul simplu ce spune? “Ce inseamna asta?” Tu ii vei raspunde: Domnul ne-a eliberat din tara Egiptului, casa robiei noastre, cu brat puternic.

Pentru acela care nici macar nu stie sa puna intrebari, tie iti revine  raspunderea, asa cum sta scris: “ In ziua aceea, tu ii vei povesti fiului tau ca Cel Vesnic a facut toate  pentru mine, cand m-a scos din Egipt, pentru ca eu sa dau marturie despre faptele sale minunate.

Rabinul Gamliel spunea: “Cel care nu vorbeste de Pessa’h  despre cele trei lucruri, inseamna ca nu si-a indeplinit datoria”:

PESSA’H – Pastele
MATSA – Azima
MAROR – Ierburi amare

Mielul pascal, cel pe care parintii nostril l-au mancat atunci cand templul era semet. De ce? Pentru ca Sfantul, fie binecuvantat, a trecut pe deasupra caselor parintilor nostril, in Egipt, asa cum este scris: “ Si voi veti raspunde:  Este jertfa pascala, in cinstea Dumnezeului nostrum, care a trecut  prin Egipt peste casele fiilor lui Israel, lovind astfel Egiptul si crutandu-ne locuintele noastre. Atunci, poporul s-a inchinat”.

Se ridica Azimele spunand:
Painea azima pe care o mancam, de ce o mancam? Pentru ca aluatul parintilor nostril nu a avut timp sa dospeasca, atunci cand Regele Regilor, Sfantul, fie binecuvantat, li s-a aratat  si i-a eliberat imediat , asa cum sta scris: “ Ei si-au copt painea pe care au scos-o din Egipt fara drojdie, asadar nedospita, caci fusesera alungati din Egipt si au plecat fara intarziere si fara sa-si puna deoparte merinde”.

Acele ierburi amare pe care le mancam, de ce le mancam? Pentru ca egiptenii au facut viata amara parintilor nostri, in Egipt, asa cum sta scris: “Le-au facut traiul amar, prin  grea robie,  cerandu-le sa faca mortar, caramizi si munci grele impuse”.

Era in miez de noapte!

Cand tu ai facut fapte minunate  noaptea.
La primul ceas de veghe al acestei  nopti.
Tu ai dat biruinta credinciosului adevarat, când s-a împartit pentru el  noaptea.

Era in miez de noapte!
Cand l-ai judecat pe Regele din Guerar intr-un vis    noaptea.
L-ai infricosat pe aramean in intunericul    noptii.
Israel a lupta cu ingerul si l-a invins noaptea.

Era in miez de noapte!
Cand  ai facut sa piara intaii-nascuti ai egiptenilor  la miezul noptii.

Au ramas fara vlaga, cand s-au ridicat  noaptea.

Tu ai sfaramat orgoliul printului Haroset la lumina stelelor   din noapte.

Era in miez de noapte!

Posted in Uncategorized | Leave a comment