Rasi din Troyes, exegetul sensului nespus din Biblie (I)

din intelepciunea iudaica: Armele vietii tale, pps

Rachi din Troyes, un om si o opera fundamentala pentru Iudaism

(1040 – 1105)

RACHI
RACHI

Comentator  eminent al Bibliei si al Talmudului, Rabbi Shlomo Ytshaki (Rabbi Salomon, fiul lui Isaac), numit si Rachi, s-a nascut la Troyes, Champagne, regiune in care evreii beneficiau de conditii de trai deosebite. Un manuscris special, care evoca ziua mortii sale, „joi 29 Tammuz 4865”, il prezinta si pe tatal sau drept „sfantul Rabbi Isaac, francezul”, cuvantul sfant permitandu-ne sa intelegem ca tatal lui Rachi a murit martir, in timpul persecutiilor. Rachia si-a inceput studiile, avandu-l ca invatator chiar pe tatal sau. Apoi a fost instruit de unchiul sau matern, Simon cel Batran, care a fost ucenicul marelui Rabenu Guerchom, cel care a marcat iudaismul medieval din Renania.

La varsta de 20 de ani a plecat sa studieze la Mayence, unde ajunge elevul lui Iacob ben Yakar, cel care-l va initia in ”critica textelor”. Si-a continuat studiile la Worms, unul din principalele centre de studii biblice si talmudice ale Europei, in acea vreme.

Rachi s-a casatorit in anul 1067, traind in saracie. A avut trei fete: Miriam, Iochebeda si Rachel, pe care le-a educat, inspirandu-le iubirea fata de studiul Bibliei si al Talmudului.  Isi va infiinta propria scoala de studiu biblic, atragand astfel mii de tineri evrei din toata Europa, dornici sa-l asculte si sa-i urmeze sfaturile. Ucenicii lui Rachi vor purta numele de Tossafistes (glossatori – persoane  care explica un text).

Ultimii ani ai vietii sale au fost innegurati de loviturile violente ale primei cruciade din anul 1095. Comunitatile iudaice au fost devastate, Rachi fiind foarte afectat de cruzimea oamenilor din acele vremuri. Comentariul Torei (primele cinci carti ale Bibliei), care devine modelul oricarui exeget, a fost prima carte imprimata in limba ebraica in  anul 1745 la Reggio, in Italia.

Tora
Tora

Metoda de studiu biblic a lui Rachi este simpla: descoperirea sensului evident al textului. Stilul sau este clar, ebraica sa simpla. Influenta hermeneutica a lui Rachi se extinde in afara exegezei iudaice. Calugarul Franciscan, Nicolas de Lyre (1270-1340), citea Rachi in textul original si in propriul comentariu biblic il citeaza frecvent pe maestru, recunoscandu-i geniul. Martin Luther  a utilizat comentariile lui Rachi pentru traducerea biblica pe care a facut-o, fiind urmat de toti eruditii reformei.

Emmanuel Levinas ne descopera importanta pe care a avut-o comentariul lui Rachi in formarea identitatii iudaice: „Dupa multi ani de preocupari pur filosofice, ma dedic citirii si interpretarii Bibliei, folosind exegeza maestrului Rachi, care ar parea naiva, brusca sau stangace. Dar el isi poate permite aceasta simplitate a modurilor de interpretare, datorita adevaratei traditii iudaice pe care o abordeaza. Prin efectul pe care-l are, aceasta hermeneutica trebuie sa ne fie impusa, deoarece ne formeaza propria identitate. Este extrem de semnificativa pentru noi” (L’Herne, Emmanuel Lévinas, 1991, p. 364).

Marea originalitate a lui Rachi este sobrietatea. Un cuvant al comentariului sau raspunde la numeroase intrebari, indeparteaza neintelegerile textuale, lumineaza pasajele obscure. Majoritatea  dintre biografii sai il numesc, din acest motiv, „artistul conciziei”, „tenorul exegetilor”.  Rachi are o viziune pura a lumii biblice, fara nici cea mai mica influenta exterioara, filosofica, teologica sau literara. Comentand Biblia si Talmudul, el regaseste inspiratia si stilul fiecareia in parte. In limbajul Bibliei comenteaza  Biblia si in limbajul Talmudului comenteaza Talmudul.

Talmudul
Talmudul

Numerosi specialisti au studiat diferite aspecte ale stilului lui Rachi, claritatea si concizia exprimarii sale. Cei mai importanti dintre ei sunt Berliner, Kronberg si Lipschitz. Rachi dialoga in permanenta cu textul, il lucra, il asculta si-l slujea. El descoperea sensul evident al cuvantului in aluatul textului, intre litere acestuia. Intotdeauna a prezentat iudaismului toata traditia biblica  si talmudica, liber, fiind fidel spiritului  textului, dincolo de litere. In locul in care filosoful evreu, Maimonide, „domina textul” (exprimarea lui Simon Schwarzfuchs), Rachi il slujeste, il lucreaza, il decodifica. El incearca sa gaseasca „acel sens nespus din cuvant… care doarme”.

Apreciat de mari invatati ai Bibliei si ai  Talmudului, Rachi ramane „lumina diasporei, intepretul Legii, invatatorul iudaismului. Rabbi Eliezer Ben Natan din Mayence a scris despre el: „Din apa lui ne adapam, din cuvantul gurii sale noi traim. El ne-a descoperit  comorile ascunse ale Legii”.

Comments are closed.