Metoda lui Rasi

Despre metoda de interpretare a textului biblic

in conceptia lui Rasi (II)

Inedit: Afis_Maimonide_Rashi

prezentare:  Armele vietii tale

Comentând versetul 12 din psalmul 62: O data a vorbit Domnul si de doua ori am auzit aceasta; taria este a lui Dumnezeu, Rasi scrie: „Un verset din Biblie poate sa aiba sensuri numeroase; pâna la urma, niciunui verset nu putem sa-i dam doar un sens simplu… Desi profetii se folosesc de imagini, totusi este necesar sa le explicam, conform sensului din context, tinând cont si de ordinea versetelor.  Îmi propun sa pastrez sensul simplu al Sfintei Scripturi  si sa explic textul  prin legatura dintre versete, citând, unde se cere, interpretarile midrasului, transmise de învatatii nostri[1].”

În domeniul exegezei, Rasi s-a format la scoala lui Ghersom, unde si-a însusit spiritul analizei si grija de a ramâne cât mai aproape de textul biblic. Textul Torei este o pânza vie care sugereaza o „lectura” polifonica si numeroase interpretari. Versetul 29 din capitolul 23 al cartii lui Ieremia spune: Oare nu este cuvântul meu ca un ciocan care sfarâma stânca? Acesta este interpretat de Talmud 34a astfel: „Asa cum sub lovitura ciocanului stânca se preface în bucati, tot asa,  dintr-un singur verset se desprind mai multe sensuri.” Traditia rabinica a stabilit patru nivelui de lectura a Torei:

a. pchatt este sensul primar, literal, spontan. Este sensul care se impune, pentru ca este simplu si la suprafata cuvintelor.

b. remez – al doilea nivel – este o interpretare aluziva, sugestiva.

c. drach este o interpretare alegorica, studiata, solicitata de o anumita curiozitate a textului. Aceasta interpretare produce o învatatura morala, filosofica sau religioasa sau un adevar metafizic.

d. sod este ultima intepretare, de sorginte mistica, esoterica.

Textul necesita interpretari, deductii, apropieri, cautari ale sensului, pentru a reda, cât mai exprexiv posibil, ceea ce a vrut sa spuna cu adevarat scriitorul, intentia lui de viata, sugerata inefabil de cuvântul viu. „Trebuie sa întoarcem cuvintele pe toate partile, în speranta ca o lumina va rasari … Rimele imperfecte si perfecte ale cuvintelor nu sunt o virtute care inspira[2]?”

În anul 30 î.C., înteleptul Hillel a întocmit sapte reguli de interpretare a textelor biblice. Mai târziu, rabi Yichmaél le reformuleaza, ajungând la treisprezece. Conform Michna[3],principalele traditii de interpretare ale Bibliei sunt urmatoarele:

- Kal vahomer: a conchide de la minor la major (altfel spus, rationamentul a fortiori);

- Gzéra chava- a rezona prin analogie semantica (literal: decizie echivalenta);

- Binyane av: generalizare, plecând de la un singur caz si de la doua cazuri;

- Prat ouklal: judecata care tine cont de de la general la particular.

Rasi  sta de vorba tot timpul cu textul, îl lucreaza, îl slujeste, îl asculta. El extrage sensul din context, din cuvinte si din litere, elibereaza, prin metoda lui, duhul literei. Daca Maimonide „stapâneste textul” (exprimarea îî apartine lui Simon Schwarzfuschs), Rasi îl slujeste, îl deschide, îl descifreaza.  El încearca sa gaseasca „acelsens nespus din cuvânt… care doarme”.

Marea originalitate a lui Rasi este sobrietatea. Un cuvânt al comentariului sau raspunde la numeroase întrebari, îndeparteaza neîntelegerile textuale, lumineaza pasajele obscure. Majoritatea  dintre biografii sai îl numesc, din acest motiv, „artistul conciziei”, „tenorul exegetilor. S-a nascut chiar o legenda, pentru a sublinia puterea lui Rasi de a spune multe, în putine cuvinte. În secolul al XI-lea, în Champagne, picatura de cerneala era atât de pretioasa – ea costa, spune legenda, un dinar din aur – încât Rasi o folosea foarte econom  când înmuia pana în calimara. Învatatorii iudaismului polonez vor adauga, în secolul al XVIII-lea, ca fiecare picatura de cerneala utilizata de Rasi necesita opt zile de studiu… un mod de a sublinia bogatiaia si deschiderea unei gândiri.

Metoda lui Rasi de interpretare a textelor biblice se fundamenteaza pe un anumit numar de reguli.

a. Explicarea cuvintelor dificile, prin aflarea unor termeni echivalenti în alte texte ale Sfintei Scripturi.

b. Analiza acestor cuvinte din punct de vedere morfologic si conform sintaxei limbii ebraice.

3. Definirea sensului general al versetului si legatura lui cu alte versete din text.

4. Sesizarea dificultatiilor care ne nasc, dintr-o aparenta contradictie, între un sens sau altul al versetelor.

În cautarea sensului ascuns, rabinul nu neglijeaza niciun detaliu, nici etimologia cuvântului, nici punctuatia sau accentual. Poetul Ibn Ezra îl va numi parchandata,interpret al Legii. Caracterista esentiala a metodei sale este tendinta lui de a explica textul. I-au placut dintotdeauna interpretarile simple, ale unei lecture immediate. Pchatt (primul nivel de citire) este prima regula a lui Rasi.  El numeste aceasta regula „asezarea textului pe fagasul sau” sau „sensul literal în toata limpezimea lui”. Câteodata el spune textului:dorchéni, explica-mi. În comentariile sale biblice el navigheaza între sensul literal – bazat pe grija  fata de gramatica si fata de etimologie – si apologetii gândirii rabinice.


[1] Cf. Anthologie juive, de Edmond Fleg, Ed. Flammarion, 1951, p. 217, citat de Malka V. în colec?ia Que sait je? Rachi, Presses Universitaires de France, p. 46.

[2] În Quelque part dans l’inachevé, de Vladimir Jankélévitch, NRF, 1978, p. 18, citat de de Malka V. în colectia Que sait je? Rachi, Presses Universitaires de France, p. 49.

[3] Misna (Mishna - repetare) este o culegere de compilatii de opinii si dezbateri juridice care stau la baza dreptului religios iudaic. Termenul în traducere înseamna invatatura, repetare.

Comments are closed.